În materia protecției drepturilor romilor, legislația anti-discriminare din România este suficient de acoperitoare și în concordanță cu Directiva 2000/43/EC a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, dar nu atinge în mod practic toate domeniile vieții publice și private; în ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului cazurilor de discriminare înregistrate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), sau instrumentate de instanțele judecătorești, fapt ce demonstrează o creștere a gradului de cunoaștere sau încredere în mecanismele naționale de protecție împotriva discriminării. Din analiza efectuată de ANR, provocările majore persistă în ceea ce privește cunoașterea de către publicul larg a legislației care îi protejează în cazuri de discriminare și a drepturilor de care se bucură, exercitarea drepturilor de către aceștia, punerea în aplicare a legislației de către agenții de aplicare a legii, în special în cazurile conexe de discriminare, discurs incitator la ură sau infracțiuni motivate de ură, precum și lipsa formării de specialitate a agenților responsabili de punere în aplicare a legii, ori a lipsei protocoalelor specifice, care au ca rezultat lipsa investigării sau ignorării în cursul anchetei a aspectelor care țin de discriminarea multiplă sau intersecțională a unora dintre victime, spre exemplu etnicitate în corelare cu vârstă, gen, dizabilitate, orientare sexuală și identitate sau expresie de gen, vârstă, ș.a. motive care, potrivit legii, constituie circumstanțe agravante.

În România și în spațiul european, atitudinile anti-rome sunt vizibile în spațiul public, în toate sferele vieții cotidiene, fapt reliefat și de recentele rapoarte ale societății civile, care recomandă României și celorlalte State Membre să ia măsuri pentru abordarea discriminării multiple/intersecționale și creșterea caracterului disuasiv al secțiunilor aplicate în cazuri de discriminare, să dezvolte programe naționale de formare pentru prevenirea și combaterea discriminării pentru reprezentanții instituțiilor publice și să combată activ rasismul remanent la nivelul instituțiilor și atitudinile antirome existente în societate. Aceste obiective se pot materializa prin cultivarea, la toate nivelurile administrației publice – locale, județene, centrale – a unei culturi pentru nediscriminare, în favoarea egalității, acceptării diferenței și respectului pentru diversitate.

Lipsa combaterii active a atitudinilor antirome este semnalată de societatea civilă care monitorizează punerea în aplicare a legislației anti-discriminare. Astfel, se constată că combaterea atitudinilor anti-rome prin legislația anti-discriminare existentă nu este suficientă și că toate cele patru domenii sectoriale din Strategie – educație, ocupare, locuire și sănătate – trebuie însoțite de măsuri relevante care să abordeze și să facă referire explicită la atitudinile anti-rome. Mai mult, acestea recomandă crearea de instrumente care să combată rasismul și xenofobia prin mijloacele legislației penale, fapt ce ar asigura ca discriminarea fățișă, discursul incitator la ură și infracțiunile motivate de ură împotriva romilor să nu se mai întâmple; în acest sens, Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal a fost preluată în legislația română. Astfel de aspecte sunt susținute și raportate și de Comisia Europeană, care cere statelor membre UE ca în revizuirea măsurilor de incluziune a romilor să răspundă acestor provocări majore, în special abordări intersectoriale, transsectoriale și integrate pentru eliminarea discriminării multiple și a excluderii multidimensionale; planificarea bazată pe analiza nevoilor femeilor și copiilor de etnie romă și luarea în considerație a diversității existente în rândul romilor și abordarea intersecțională a modelelor de excludere și discriminare cu care se confruntă anumite grupuri și subgrupuri din rândul comunităților vulnerabile cu romi.

In 2019, the European Commission recommended to all Member States the recognition of anti-Roma attitudes, in order to promote a strong non-discrimination approach, in the framework of Roma inclusion interventions in all fields. This must include recognizing the particularities of anti-Roma attitudes, hate crimes and anti-Roma rhetoric, as well as the challenges faced by Roma victims in terms of access to justice, protection and assistance (such as under-reporting, including from the cause of the fear of discrimination, or of reprisals from the investigative authorities, the risks of revictimization, the impact of the biased attitudes of the authorities towards the measures provided by criminal law in response to crime, etc.).
Anti-Roma attitudes - Antigypsyism, in English -, or anti-Roma racism, as used by human rights activists, are recognized in the European space as a specific form of racism directed against Roma, Sinti and nomads, but also other groups that they are stigmatized, appealing to the deeply pejorative exonym "gypsy", widespread in the public space. The Roma and pro-Roma organizations gathered at the European level in the Alliance against Antigypsyism coalition proposed the working definition of the term antigypsyism, whose equivalent recommended by the ANR for use in Romanian in official documents is "anti-Roma attitudes", with the aim of avoiding the use of the term pejorative:
“Atitudinile antirome reprezintă un complex persistent, construit din punct de vedere istoric al rasismului acceptat împotriva grupurilor sociale identificate cu termenul discriminatoriu „țigan” sau alți termeni peiorativi asociați și încorporează:
• o percepție uniformizatoare și care definește și descrie aceste grupuri din perspectiva stereotipurilor și prejudecăților;
• Assigning these characteristics specifically to these groups;
• Discriminatory social constructs and the violent practices that flow from them, with marginalizing and degrading effects and that reproduce structural disadvantages.”

Measures to combat anti-Roma attitudes and strengthen anti-discrimination legislation:
Adoptarea în Strategie a definiției recomandată de coaliția europeană Alliance against Antigypsyism și operaționalizarea acesteia în legislația anti-discriminare existentă;

Actualizarea prevederilor legislației penale care sancționează discursul incitator la ură și infracțiunile motivate de ură cu această definiție, precum și conferirea unui caracter disuasiv al pedepselor aplicabile prin conferirea atributului de agravantă atitudinii antirome. Formarea continuă a agenților de aplicare a legii, a procurorilor și judecătorilor în ceea ce privește înțelegerea fenomenului și implicațiilor atitudinilor antirome, în instrumentarea cazurilor conexe.
Strengthen legislation to effectively address multiple/intersectional discrimination in CNCD legal practice and increase the dissuasive nature of sanctions applied in cases of multiple discrimination. Development of national training programs to prevent and combat discrimination for employees in public institutions.
Actively combating widely accepted institutional racism by adopting the definition accepted by the Roma non-governmental sector at European level of anti-Roma attitudes and promoting their negative implications. Development of effective information and awareness campaigns in public institutions that provide public services in the fields of education, public health, employment, housing.
Campanii de informare și conștientizare asupra fenomenului și implicațiilor atitudinilor antirome în mediul privat care livrează servicii către populație. ANR recomandă ca lupta împotriva atitudinilor antirome trebuie să aibă o dimensiune preventivă și una pro-activă, accentul punându-se pe promovarea unui discurs pozitiv despre romi în spațiul public, educarea majorității populației în acest sens și creșterea conștientizării asupra consecințelor negative a acestora, pe modelul cunoașterii și conștientizării la nivelul societății despre fenomenul anti-semitismului și consecințele negative ale unor astfel forme de manifestare a urii rasiale. Conform Raportului Evaluarea sumativă a modelului „Prima prioritate: Niciun copil invizibil” (ANPDCA, UNICEF România, 2017) analiza incidenței vulnerabilităților copiilor în funcție de etnie arată o incidență crescută a unor vulnerabilități în rândul copiilor romi, care sunt mai expuși riscului de violență, abuz sau neglijare.

Action directions Non-discrimination

• Combating hate speech and anti-Roma attitudes generating speech inciting racial hatred or crimes motivated by racial hatred
• Public information and awareness of anti-Roma attitudes generating hate speech
• Analysis of the sanctioning cases in the field of combating speech inciting racial hatred with the potential to generate crimes motivated by racial hatred
• Continuous training for law enforcement agencies and magistrates in the field of anti-Roma racism
• Creation and dissemination of educational resources in the field of preventing and combating anti-Roma attitudes for public and private employers
• Organization of training courses for civil servants/contractual staff from the public administration in the field of preventing and combating discrimination
• Analysis of how existing anti-discrimination legislation is used in exam bibliographies or continuing education courses for public administration personnel
• Information and awareness in administration institutions that provide public services in the fields of education, public health, employment, housing
• Incorporating the provisions of anti-discrimination legislation into the internal documents of public and private employees, elements of racial, multiple, intersectional discrimination