EXTRAS DIN STRATEGIA GUVERNULUI ROMÂNIEI DE INCLUZIUNE A CETĂȚENILOR ROMÂNI APARȚINÂND MINORITĂȚII ROME PENTRU PERIOADA 2022-2027

EXTRAS DIN STRATEGIA GUVERNULUI ROMÂNIEI DE INCLUZIUNE A CETĂȚENILOR ROMÂNI APARȚINÂND MINORITĂȚII ROME PENTRU PERIOADA 2022-2027

În materia protecției drepturilor romilor, legislația anti-discriminare din România este suficient de acoperitoare și în concordanță cu Directiva 2000/43/EC a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, dar nu atinge în mod practic toate domeniile vieții publice și private; în ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului cazurilor de discriminare înregistrate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), sau instrumentate de instanțele judecătorești, fapt
ce demonstrează o creștere a gradului de cunoaștere sau încredere în mecanismele naționale de protecție împotriva discriminării. Din analiza efectuată de ANR, provocările majore persistă în ceea ce privește cunoașterea de către publicul larg a legislației care îi protejează în cazuri de discriminare și a drepturilor de care se bucură, exercitarea drepturilor de către aceștia, punerea în aplicare a legislației de către agenții de aplicare a legii, în special în cazurile conexe de discriminare, discurs incitator la ură sau infracțiuni motivate de ură, precum și lipsa formării de specialitate a agenților responsabili de punere în aplicare a legii, ori a lipsei protocoalelor specifice, care au ca rezultat lipsa investigării sau ignorării în cursul anchetei a aspectelor care țin de discriminarea multiplă sau intersecțională a unora dintre victime, spre exemplu etnicitate în corelare cu vârstă, gen, dizabilitate, orientare sexuală și identitate sau expresie de gen, vârstă, ș.a. motive care, potrivit legii,
constituie circumstanțe agravante.

În România și în spațiul european, atitudinile anti-rome sunt vizibile în spațiul public, în toate sferele vieții cotidiene, fapt reliefat și de recentele rapoarte ale societății civile, care recomandă României și celorlalte State Membre să ia măsuri pentru abordarea discriminării multiple/intersecționale și creșterea caracterului disuasiv al secțiunilor aplicate în cazuri de discriminare, să dezvolte programe naționale de formare pentru prevenirea și combaterea discriminării pentru reprezentanții instituțiilor publice și să combată activ rasismul remanent la nivelul instituțiilor și
atitudinile antirome existente în societate. Aceste obiective se pot materializa prin cultivarea, la toate nivelurile administrației publice – locale, județene, centrale – a unei culturi pentru nediscriminare, în favoarea egalității, acceptării diferenței și respectului pentru diversitate.

Lipsa combaterii active a atitudinilor antirome este semnalată de societatea civilă care monitorizează punerea în aplicare a legislației anti-discriminare. Astfel, se constată că combaterea atitudinilor anti-rome prin legislația anti-discriminare existentă nu este suficientă și că toate cele patru domenii sectoriale din Strategie – educație, ocupare, locuire și sănătate – trebuie însoțite de măsuri relevante care să abordeze și să facă referire explicită la atitudinile anti-rome. Mai mult, acestea recomandă crearea de instrumente care să combată rasismul și xenofobia prin
mijloacele legislației penale, fapt ce ar asigura ca discriminarea fățișă, discursul incitator la ură și infracțiunile motivate de ură împotriva romilor să nu se mai întâmple; în acest sens, Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal a fost preluată în legislația română. Astfel de aspecte sunt susținute și raportate și de Comisia Europeană, care cere statelor membre UE ca în revizuirea măsurilor de incluziune a romilor să răspundă acestor provocări majore, în special abordări intersectoriale, transsectoriale și integrate pentru eliminarea discriminării multiple și a excluderii multidimensionale; planificarea bazată pe analiza
nevoilor femeilor și copiilor de etnie romă și luarea în considerație a diversității existente în rândul romilor și abordarea intersecțională a modelelor de excludere și discriminare cu care se confruntă anumite grupuri și subgrupuri din rândul comunităților vulnerabile cu romi.

Comisia Europeană recomanda în 2019 tuturor Statelor Membre recunoașterea atitudinilor antirome, pentru promovarea unei abordări puternice de nediscriminare, în cadrul intervențiilor de incluziune a romilor în toate domeniile. Aceasta trebuie să includă recunoașterea particularităților atitudinilor antirome, ale infracțiunilor motivate de ură și ale retoricii împotriva romilor, precum și provocările cu care se confruntă victimele de etnie romă în ceea ce privește accesul la justiție, protecție și asistență (cum ar fi subraportarea, inclusiv din cauza fricii de discriminare, sau de represalii din partea autorităților de anchetă, riscurile de revictimizare, impactul atitudinilor părtinitoare ale autorităților față de măsurile prevăzute de dreptul penal ca răspuns la criminalitate, etc.).
Atitudinile antirome – Antigypsyism, în engleză -, sau rasismul anti-rom, după cum este folosit de activiștii pentru drepturile omului, sunt recunoscute în spațiul European drept o formă specifică de rasism îndreptat împotriva romilor, sintilor și nomazilor, dar și a altor grupuri care sunt stigmatizate, făcând apel la exonimul profund peiorativ „țigan”, larg răspândit în spațiul public. Organizațiile rome și pro-rome reunite la nivel european în coaliția Alliance against Antigypsyism, au propus definiția de lucru a termenului antigypsyism, al cărui echivalent recomandat de ANR pentru folosirea în limba română în documente oficiale este “atitudini antirome”, cu scopul evitării folosirii termenului peiorativ:
“Atitudinile antirome reprezintă un complex persistent, construit din punct de vedere istoric al rasismului acceptat împotriva grupurilor sociale identificate cu termenul
discriminatoriu „țigan” sau alți termeni peiorativi asociați și încorporează:
• o percepție uniformizatoare și care definește și descrie aceste grupuri din
perspectiva stereotipurilor și prejudecăților;
• Atribuirea acestor caracteristici specific către aceste grupuri;
• Constructe sociale discriminatorii și practici violente care decurg din acestea,  cu efecte de marginalizare și degradante și care reproduc dezavantaje structurale.”

Măsuri pentru combaterea atitudinilor antirome și consolidarea legislației antidiscriminare:
Adoptarea în Strategie a definiției recomandată de coaliția europeană Alliance
against Antigypsyism și operaționalizarea acesteia în legislația anti-discriminare existentă;

actualizarea prevederilor legislației penale care sancționează discursul
incitator la ură și infracțiunile motivate de ură cu această definiție, precum și conferirea unui caracter disuasiv al pedepselor aplicabile prin conferirea atributului de agravantă atitudinii antirome. Formarea continuă a agenților de aplicare a legii, a procurorilor și judecătorilor în ceea ce privește înțelegerea fenomenului și implicațiilor atitudinilor antirome, în instrumentarea cazurilor conexe.
Consolidarea legislației pentru abordarea eficace a discriminării multiple/intersecționale în practica juridică a CNCD și creșterea caracterului disuasiv al sancțiunilor aplicate în cazuri de discriminare multiplă. Elaborarea programelor naționale de formare pentru prevenirea și combaterea discriminării pentru angajații din instituțiile publice.
Combaterea activă a rasismului instituțional acceptat pe scară largă prin adoptarea definiției acceptate de sectorul neguvernamental rom la nivel european a atitudinilor antirome și promovarea implicațiilor negative a acestora. Dezvoltare de campanii de informare și conștientizare eficiente în instituțiile publice care furnizează servicii publice în domeniile educație, sănătate publică, ocuparea forței de muncă, locuire.
Campanii de informare și conștientizare asupra fenomenului și implicațiilor atitudinilor antirome în mediul privat care livrează servicii către populație. ANR recomandă ca lupta împotriva atitudinilor antirome trebuie să aibă o dimensiune preventivă și una pro-activă, accentul punându-se pe promovarea unui discurs pozitiv despre romi în spațiul public, educarea majorității populației în acest sens și creșterea conștientizării asupra consecințelor negative a acestora, pe modelul cunoașterii și conștientizării la nivelul societății despre fenomenul anti-semitismului și
consecințele negative ale unor astfel forme de manifestare a urii rasiale. Conform Raportului Evaluarea sumativă a modelului „Prima prioritate: Niciun copil invizibil” (ANPDCA, UNICEF România, 2017) analiza incidenței vulnerabilităților copiilor în funcție de etnie arată o incidență crescută a unor vulnerabilități în rândul copiilor romi, care sunt mai expuși riscului de violență, abuz sau neglijare.

Direcții acțiune Non-discriminare

  • Combaterea discursului urii și a atitudinilor antirome generatoare de discurs incitator la ură rasială sau infracțiuni motivate de ura rasială
  • Informarea și conștientizarea publică cu privire la atitudinile anti-rome generatoare de discurs al urii
  • Analiza cazuisticii sancționatorii în domeniul combaterii discursului instigator la ură rasială cu potențial de generare infracțiuni motivate de ură rasială
  • Formare continuă pentru agenții de aplicare a legii și a magistraților în domeniul antirasismului rom
  • Crearea și diseminarea de resurse educaționale în domeniul prevenirii și combaterea atitudinilor antirome pentru angajatori publici și privați
  • Organizarea de cursuri de instruire pentru funcționari publici/personal contractual din administrația publică în domeniul prevenirii și combaterii discriminării
  • Analiza modului în care este folosita legislația anti-discriminare existentă în bibliografiile de examen sau cursurile de formare continuă a personalului din administrația publică
  • Informare și conștientizare în instituțiile administrației care realizează servicii publice în domeniile educației, sănătate publică, ocuparea forței de muncă, locuire
  • Încorporarea prevederilor legislației anti-discriminare în documentele interne ale angajaților publici și privați, a elementelor de discriminare rasială, multiplă, intersecțională

lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Această publicație a fost realizată cu sprijinul financiar al Programului pentru drepturi, egalitate și cetățenie al Uniunii Europene. Conținutul acestei publicații este responsabilitatea exclusivă a Ministerului Fondurilor Europene și nu poate fi luată în niciun fel pentru a reflecta opiniile Comisiei Europene

Susținut de Programul pentru drepturi, egalitate și cetățenie al Uniunii Europene

GDPR
Harta site
Sari la conținut Click to listen highlighted text!
bahsegel giriş
onwingunceladres.com
wipbet wipbet
betrupi giriş betrupi giriş betrupi giriş venüsbet fenomenbet aresbet mrcasino betlio giriş betlio giriş betlio giriş