Chiar dacă sănătatea reprezintă un pilon important al incluziunii romilor în toate documentele de politică publică, în continuare, studiile și cercetările analizate scot în evidență faptul că romii întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor de sănătate de bază, preventive și curative, integrate și de calitate. Datele recente arată că încă se menține un decalaj al indicatorilor de morbiditate și mortalitate în rândul romilor față de populația majoritară din România.

Din rapoartele de progres județene realizate de Birourile Județene pentru Romi – BJR se evidențiază faptul ca principalele activități derulate în comunitățile cu romi sunt campaniile de vaccinare, campaniile de educație pentru sănătate în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, precum și alte activități derulate de DSP în conformitate cu programele naționale de sănătate gestionate de Ministerul Sănătății.

Conform raportului IRES (2018), există diferențe vizibile între populația de romi și populația majoritară în ceea ce privește starea de sănătate și accesul la servicii de sănătate:
a. Lipsa controlului medical anual. Dacă 71% din populația majoritară își fac controlul medical anual, acest lucru este valabil numai pentru 39% dintre romi.
b. Înscrierea la medicul de familie. Față de 2012 se remarcă o ușoară creștere a persoanelor înscrise la medicul de familie în 2018, pentru ambele eșantioane, romi și populația majoritară.
c. Cele mai frecvente boli menționate ca fiind prezente în familie sunt afecțiunile stomatologice, bolile cardiovasculare, afecțiunile digestive și cele oftalmologice. Nu există o diferențiere majoră între romi și populația majoritară.
d. Accesul la serviciile medicale în rândul romilor. A scăzut numărul romilor care susțin că nu au beneficiat de îngrijire de specialitate în spital de la 21% în 2012 la 12% în 2018.
e. Diferențe mari în ceea ce privește utilizarea contracepției. Există diferențe mari (10%) între populația majoritară și romi în ceea ce privește utilizarea măsurilor contraceptive. De altfel, 16% dintre femeile rome preferă să facă avort, în timp ce în cazul populației majoritare proporția este de 1%. Nu există schimbări majore față de 2012.
f. Supravegherea medicală în timpul sarcinii este mai scăzută decât la populația majoritară. 18% dintre femeile rome declară că în timpul sarcinilor nu au fost niciodată la doctor.
Conform Raportului Evaluarea sumativă a modelului „Prima prioritate: Niciun copil invizibil” (ANPDCA, UNICEF România, 2017)40 în ceea ce privește vaccinarea copiilor între 1 și 5 ani, în 2015, procentul copiilor romi nevaccinați era de trei ori mai mare decât cel al copiilor populației majoritare nevaccinați, iar situația nu s-a îmbunătățit semnificativ.

Referitor la bolile cu care se confruntă cetățenii de etnie romă, din analiza realizată de ANR a rezultat că autoritățile competente nu culeg date cu caracter etnic pe tipuri de boli. Cu toate acestea, se constată, din discuțiile cu practicienii în domeniu, că nu sunt diferențe semnificative între romi și populația majoritară cu privire la incidența îmbolnăvirilor. Totuși, având în vedere că starea de sănătate este condiționată și de caracteristicile socio-economice și culturale, practicienii recomandă implementarea unor campanii de educație pentru sănătate în domeniul prevenirii îmbolnăvirilor, adaptate nivelului de instruire și sistemului cultural/tradițional al membrilor comunităților cu romi.

Reprezentații societății civile semnalează faptul ca fenomenul discriminării este prezent în relația personal medical-pacient și îmbracă diferite forme, respectiv: discriminare directă, când romii sunt refuzați explicit de personalul medical, chiar dacă îndeplinesc toate condițiile pentru a primi asistență medicală, dar și discriminare indirectă, manifestată prin segregarea pacienților în unitățile spitalicești, pe baza criteriului etnic și statutului social.

Direcții acțiune Sănătate

• Asigurarea comunicării instituționale către ANR și DSP în scopul prevenirii și combaterii discriminării cetățenilor români aparținând minorității romilor la serviciile de sănătate publică
• Continuarea dezvoltării rețelei de servicii integrate medico-socio-educaționale
• Includerea cetățenilor români aparținând minorității romilor la serviciile de sănătate de bază, preventive și curative, integrate și fără discriminare, stabilite prin Programele naționale de sănătate
• Conceperea de programe de formare pentru cadrele medicale implicate în furnizarea de servicii de prevenire, diagnosticare și tratare a patologilor, pe teme legate de combaterea discriminării și drepturile omului